sâmbătă, 14 aprilie 2018

Avancronică/ Bătălia pe landurile batave. Amstel Gold Race, o cursă deschisă spre spectacol

Share On Facebook ! Tweet This ! Share On Google Plus ! Pin It ! Share On Tumblr ! Share On Reddit ! Share On Linkedin ! Share On StumbleUpon !

Clasicele pe pavate din Belgia și Franța au luat sfârșit, iar întreaga atenție în lumea ciclismului se îndreaptă asupra Ardenilor. Deși zona este din punct de vedere geografic localizată în Belgia și Luxemburg, domeniul curselor de o zi are și un loc bine păstrat într-o altă țară cu fani pătimași și tradiție în ciclism: Olanda. Vorbim, cum altfel, de Amstel Gold Race, cursa fanion a ținuturilor batave.

Dintre marile curse din Belgia sau Franța, Amstel Gold Race are, cu siguranță, o istorie recentă și este una dintre cele mai tinere competiții. Prima ediție a avut loc în 1966, atunci când doi promotori ai sportului în Olanda, Ton Vissers și Herman Krott au realizat o companie numită Inter Sport. Își doreau să aibă în țara lor o clasică care să concureze cu Monumentele din Belgia și Franța. Cursa s-a desfășurat pe 30 aprilie, chiar de ziua națională a Olandei. Problemele pentru cei doi au apărut din start, traseul fiind desenat greșit și cursa a însumat nu mai puțin de 302 kilometri. S-a început din Breda și s-a încheiat în Meerssen, un sătuc din regiunea Limburg. Jean Stablisnki (foto) a fost primul învingător.



De-a lungul timpului, Amstel Gold Race și-a căutat îndelung identitatea, asta pentru că traseul a fost schimbat continuu, iar un alt factor important a stat și în plasarea sa în calendarul internațional. Era dificil ca mulți rutieri de calibru să vină în Olanda pentru că erau programate clasicele pe pavate din Flandra sau cele din Ardeni. Eddy Merckx a trecut mulți ani peste această cursă, dar la prima participare, în 1973, el a primit o sumă de bani de la directorul  cursei și a acceptat să participe. S-a impus fără probleme la final, cu un avans de trei minute. A fost prima din cele două succese, a doua victorie venind în 1975.

Revenind la traseu, Amstel și-a construit identitatea odată cu anul 1991, atunci când finalul s-a mutat la Maastricht, capitala regiunii Limburg. Din 2003 până în 2012, competiția se termina în vârful dealului Cauberg, plasat în municipalitatea Valkenburg, în apropiere de Maastricht. Din 2013 însă s-a modificat din nou, iar din vârful Cauberg s-au mai adăugat 1,8 kilometri de coborâre și plat. Acest scenariu ar fi favorizat în multe rânduri o bătălie la sprint într-un grup redus, astfel că organizatorii au modificat din nou finalul odată cu ediția din 2017.


Rutierul cu cele mai multe victorii din istorie este olandezul Jan Raas, care s-a impus în cinci rânduri (1977, 1978, 1979, 1980 și 1982). Este urmat de Philippe Gilbert, cu patru victorii (2010, 2011, 2014 și 2017), iar Eddy Merckx, Gerie Knetemann, Rolf Jarnmann și Enrico Gasparotto se mândresc cu câte două succese.

Ediția din 2018 a cursei olandeze va însuma în total 260,6 kilometri, iar pe traseu au fost plasate nu mai puțin de 35 de cățărări. Startul se dă în piața din Maastricht, iar după doar 9,3 kilometri de la startul real apare și primul deal-Slingerberg, care va cerne sita în grupul principal. Traseul vizează un număr de bucle prin regiunea deluroasă din Limburg, în sudul Olandei, fiind mai degrabă un zig-zag în care se trece de la un deal la altul. Dintre cele 35 de ascensiuni, Sibbergrubbe, Bemelerberg, Loorberg și Gulpenerberg se vor parcurge de două ori, iar Cauberg și Geulhemmerberg de trei ori.


Favoriții vor ieși la rampă în ultimii 43 de kilometri, atunci când avem în succesiune Gulpenberg, Kruisberg și Eyserbosweg ce au panta maximă de peste 20%. Vor tuna plumb serios în picioarele cicliștilor, care vor parcurge atunci peste 200 de kilometri. În ultimii 27 de kilometri avem Keuterberg (cu pantă maximă de 22%) și ultima trecere peste Cauberg, care se va face cu 19 kilometri înainte de final. Apoi, după ce se încheie Geulhemmerberg (1 km pe o pantă de 5%), rutierii intră în ultimii 16 kilometri și nu vor merge pe N950, așa cum a fost anul trecut, ci vor face dreapta și cursa va continua pe drumuri înguste până la poalele lui Bemelberg. Acesta se termină cu 6 kilometri înainte de finiș, urmând apoi un drum plat până la locul de final, Vilt.

Acum să trecem și la favoriții cursei din 2018:

Favoriți de cinci stele: Michal Kwiatkowski, Philippe Gilbert, Alejandro Valverde, Julian Alaphilippe

Team Sky a dezamăgit crunt în clasicele pe pavate, iar acum își pune toate speranțele în polonezul Kwiatkowski. El s-a mai impus în 2015, atunci când evolua la Quick-Step, dar pe un traseu diferit. Chiar și cu ruta schimbată, Kwiatkowski rămâne unul dintre favoriții la victorie. Lupta sa va fi cu doi "lupi" din haita Quick-Step: Gilbert și Alaphilippe. Ca de obicei, grupul va prima și nu va exista un lider, însă e greu de crezut că Gilbert nu își dorește să îl egaleze pe Raas la numărul de victorii all-time. Dacă nu va reuși el, atunci Alaphilippe este un plan B excelent în a dejuca tactica adversarilor.



Nu în ultimul rând îl avem pe Alejandro Valverde. Forma sa monstruoasă din primavară îl face super favorit în Fleche Wallone sau Liege-Bastogne-Liege, însă trebuie mai întâi să își încheie conturile cu  Amstel, o competiție pe care încă nu a câștigat-o. Ibericul este avantajat de forma aratată în startul de sezon și va fi, cu siguranță, un protagonist pentru lupta finală.

Favoriți de patru stele: Peter Sagan, Michael Matthews, Tiesj Benoot, Tim Wellens, Vincenzo Nibali

După ce a dat lovitura în Paris-Roubaix, Peter Sagan e pregătit să lupte și pentru succesul în Amstel. Condițiile sunt total diferite, dar cu un traseu destul de ofertant, Sagan poate face și pe meleagurile batave o figură frumoasă. Pe lângă el mai avem un duo periculos de la Lotto-Soudal: Benoot și Wellens. Ambii sunt motoarele principale ale echipei și au colaborat excelent în Săgeata Brabanteză, cursă câștigată la final de Wellens. Ambii sunt în formă și pot da marea lovitură cu o victorie spectaculoasă.



În schimb, Nibali a oferit recital în Milano-Sanremo (pe care a și câștigat-o) și Turul Flandrei, demonstrând că este cel mai complet ciclist din pluton. Nibali încearcă marea cu sarea în Olanda și ne promite un nou spectacol pe șosea. Mai este și Matthews, care însă are puține zile de cursă, dar poate fi prezent în bătălia finală pentru victorie.

Favoriți de trei și două stele: Daryl Impey, Bob Jungels, Michael Albasini, Michael Valgren, Diego Ulissi, Greg Van Avermaet, Dylan Teuns, Oliver Naesen, Jasper Stuyven, Fabio Felline, Sep Vanmarcke, Bauke Mollema.

De menționat că în Amstel este confirmat și românul Eduard Grosu, care va încerca să se facă remarcat, așa cum s-a întâmplat și în Săgeata Brabanteză, acolo unde a făcut parte din evadarea zilei.

Ediția cu numărul 53 a Amstel Gold Race poate fi urmărită în direct și exclusiv duminică, 15 aprilie, de la ora 15:45, pe Eurosport 1 și Eurosport 1 HD. 

Author:

«
Next
Postare mai nouă
»
Previous
Postare mai veche

2 comentarii:

 
Copyright ©2016 Ciclism A-Z • All Rights Reserved.
Template Design by BTDesigner • Powered by Blogger