Dragi iubitori ai sportului cu pedale, eu Emanuel Sărmășan vă spun tuturor un salut călduros și vă invit la penultima parte a proiectului nostru, în ceea ce privește prezentarea echipelor și eventualele aștepări pe care le avem din partea rutierilor în 2016. Am ajuns la partea a V-a unde ne vom împrieteni cu cicliștii celor trei formații, în următoarea ordine: Ag2R La Mondiale (Franța), LottoNL-Jumbo (Olanda) și Team Giant - Alpecin (Germania).
Ag2R La Mondiale
După cum bine ați putut observa prima mea echipă pe care v-o propun se numește Ag2R. Haideți să vedem lotul actual al acestei grupări și ce substituiri au avut loc în această lungă perioadă de iarnă, care încă nu s-a terminat, din păcate pentru noi partizanii sportului cu două roți. Vă reamintesc prieteni faptul că prima cursă transmisă de Eurosport va fi Turul ciclist al Dubaiului, în perioada 3-6 februarie 2016. Dar până atunci, trebuie mai intâi să cunoaștem echipa din Hexagon care ne așteaptă de ceva vreme!
Lotul actual conform paginii oficiale a echipei http://www.cyclisme.ag2rlamondiale.fr/fr/equipe:
- Gediminas BAGDONAS
- Jan BAKELANTS
- Romain BARDET
- Julien BERARD
- François BIDARD
- Guillaume BONNAFOND
- Mikaël CHEREL
- Maxime DANIEL
- Nico DENZ
- Axel DOMONT
- Samuel DUMOULIN
- Hubert DUPONT
- Ben GASTAUER
- Damien GAUDIN
- Cyril GAUTIER
- Alexis GOUGEARD
- Patrick GRETSCH
- Hugo HOULE
- Quentin JAUREGUI
- Blel KADRI
- Pierre Roger LATOUR* (campion național al Franței pe șosea, socotit ca o mare speranță pe viitor)
- Sébastien MINARD
- Matteo MONTAGUTI
- Jean-Christophe PERAUD
- Domenico POZZOVIVO
- Christophe RIBLON
- Jesse SERGENT
- Sébastien TURGOT
- Johan VANSUMMEREN
- Alexis VUILLERMOZ

„Cetățenii" care sunt proaspeți sosiți: Nico Denz, Cyril Gautier (de la Europcar), Francois Bidard (neo-profesionist), Nans Peters (neo-profesionist începând cu 2017), Jesse Sergent (de la Trek Factory Racing)
Cicliștii care au părăsit echipa: Carlos Betancur (la Movistar - Spania), Rinaldo Nocentini (la Sporting Club-Tavira - Portugalia)
În ultimii ani ciclismul francez nu a avut rezultate excepționale până la apariția celor doi tineri de viitor Thibaut Pinot (FDJ) și Romain Bardet (Ag2R). Pe noi ne interesează în momentul de față ce poate face Romain Bardet în 2016, va putea să-i țină piept conaționalului său? Sau propria lui tactică va fi mai bună decât cea a lui Pinot? Rămâne de văzut în condițiile în care Bardet e una dintre speranțele francezilor în a câștiga un Tur al Franței, dar până acolo sunt multe de discutat și de analizat. De trei decenii francezii nu au mai avut un purtător al tricoului galben pe Bulevardul Champs-Élysées de la Paris. Davă vă mai aduceți aminte, Bernard Hinault era ciclistul care se impunea pentru ultima dată în 1985, a cincea victorie pentru el în palmares pe durata acelei ediții colosale. În vârstă de numai 25 de ani, Romain Bardet ar putea să răstoarne acest „Mit al lui Sisif", care pare „un pic" cam mare și pentru Bardet însuși, dar nicidecum imposibil.
În „Marea Buclă" Romain le-a furat atenția specialiștilor prin cele două rezultate legate în edițiile 2014-2015 ale Turului Franței. În 2014 francezul a rulat cu încredere, terminând pe poziția a șasea. Bardet a reușit să țină pe umeri și tricoul de cel mai bun tânăr, timp de cinci etape. În cea de-a șaptesprezecea rundă i s-a înmânat distincția de cel mai combativ rutier. Tot în acel an avea să sosească pe locul 10 într-una dintre clasicele din Ardeni, Liege-Bastogne-Liege. La ediția centenară a „Marii Bucle" (2013) Romain a terminat pe poziția a 15-a în acest carusel nebun, victorios pentru Christopher Froome (Sky) până la urmă, după ce a rupt toate tiparele în munți. Anul trecut, Bardet „l-a privit" pe britanic de pe poziția a noua cum acesta își trecea în palmares al doilea său succes în cea mai prestigioasă întrecere din ciclismul mondial (compania era mai mult decât selectă cu acel „big four", așa că e un rezultat notabil pentru tânărul rutier). Însă Bardet a punctat decisiv în etapa a 18-a a Turului cu o victorie de măiestrie, nemaifiind prins de nici un ciclist. În acea zi francezului i s-a oferit și premiul pentru combativitate, o etapă dusă frumos până la capăt. După runda a 19-a acesta preda și tricoul de cel mai bun cățărător, nimeni altuia decât Chris Froome.
Dacă ne vom duce puțin mai în spate, „cetățeanul" Bardet a înregistrat progrese vizibile în marile clasice, impresionând cu o sosire pe locul al șaselea în Liege-Bastogne-Liege. În Criteriul Dauphine 2015, care avea să fie preludiul pentru Le Tour, Romain a terminat pe aceeași poziție, dar și-a adjudecat și o victorie în etapa a cincea. Froomy dădea semne clare de victorie la general, lucru care s-a și întâmplat pentru actualul rutier, înnobilat la statutul de „Sir" după o „întâlnire" mai specială cu Regina Elizabeta a II-a, aflată la 63 de ani și 344 de zile.
E cât se poate de clar faptul că această grupare stă în mâinile lui Romain Bardet, singura lor șansă în a obține o victorie cu fler într-un mare tur datorită abilităților lui de cățărător. Romain în acest moment e mai eficient pe coborâre în comparație cu rivalul său Thibaut Pinot, care își stăpânește dificil această teamă. Cel puțin așa arată lucrurile și pentru 2016! Jan Bakelants e un pretendent în cursele de o săptămână, unde poate obține clasări decente dar și un candidat pe listă în Turul Franței, acolo unde anul trecut a câștigat runda a doua și a purtat tricoul galben în etapele a treia și a patra. Tot în 2015 belgianul originar din Oudenaarde a triumfat în două rânduri pe tărâm italian, încheind la locul de onoare, ambele curse Giro dell'Emilia și Gran Piemonte, unde românul nostru Eduard Grosu a venit la final pe un veritabil loc patru! Samuel Doumoulin e principalul om la sprint, un bun puncheur dar care a ajuns la 35 de ani, și e foarte greu de crezut că o va putea ajuta suficient pe Ag2R la acest capitol în marile competiții de trei săptămâni, eventual în cursele mai mici se poate. Dar lupii tineri vin din spate și te mănâncă și așa în postura asta de veteran experimentat. Suntem într-o epocă a vitezei în care toată lumea caută rezultatele și victoriile.
Cum să-i uităm pe Domenico Pozzovivo, Christophe Riblon sau Jean Cristophe-Peraud?
Pozzovivo rămâne în cărți cu siguranță pentru Turul Italiei, cursa de casă a italianului unde a strâns de-a lungul carierei locurile 9 (2008), 8 (2012), 10 (2013), 5 (2014) și să nu uităm de clasările sale bune din Vuelta, sosind pe poziția a șasea în 2011 și pe locul 11 în 2015. Cum ar fi ca la cei 33 de ani „micul cetățean" de buzunar al grupării din Hexagon să realizeze marea surpriză în Giro și să câștige „la maglia rosa"? Chiar dacă pentru dumneavoastră e imposibil, măcar așa de frumusețea ciclismului să ne imaginăm...Giro pare un tur mai accesibil pentru el, în ultimii ani organizatorii au oferit niște cățărări criminale în Vuelta, greu de crezut că la vârsta sa poate să facă față factorilor meteorologici de acolo, manifestați printr-o căldură sufocantă. Un alt veteran al francezilor e Christophe Riblon. În vârstă de 34 ani și originar din comuna Tremblay-en-France, ne-am obișnuit să-l vedem prin evadări în Le Tour, lucru care foarte probabil se va întâmpla și în noul an. La ediția jubiliară din 2013 Riblon a câștigat acea etapă monumentală de la Gap la Alpe d'Huez. Se întâmpla în etapa cu numărul 18 unde pe „muntele olandez" erau adevărate „tuneluri umane" prin care Christophe trebuia să treacă.
Nimic nu l-a împiedicat înspre o victorie! Un adevărat lupător! Prieteni, am ajuns și la „bunicuțul" acestei grupări, pe numele său întreg Jean Cristophe-Peraud, cel care are o vârstă frumoasă, 38 de ani. Nu se știe dacă Ag2R va mai putea merge în continuare pe mâna lui Peraud în „Marea Buclă", deoarece tu trebuie să dai credite și altor rutieri. Se poate să-l vedem în vara lui 2016 și să meargă acolo pentru o victorie de etapă și o clasare bună, dar echipa în nici într-un caz nu va fi construită pentru el. Peraud va fi în plan secundar, în caz de o accidentare ghinionistă a lui Bardet. Întind să cred că și Pozzovivo ar fi o variantă mai înțeleaptă pentru clasamentul general, asta că tot veni vorba de a doua soluție. Bineînțeles dacă nu va merge în Giro, dar italianul prin tradiție a mers acolo. Orice e posibil! Cel mai bun rezultat al lui Jean Cristophe în fața publicului de casă a fost chiar în 2014 când a terminat pe a doua treaptă a podiumului în spatele „Rechinului", Vincenzo Nibali (Astana), pe locul trei s-a situat Thibaut Pinot (FDJ).
Va fi de asemenea interesant de urmărit ce ne vor putea oferi noii veniți, germanul Nico Denz și Jesse Sergent, adus de la Trek Factory Racing. Susținătorii lui Trek regretă faptul că Sergent a plecat deoarece acesta are 27 de ani și e un talent promițător, ținând cont că pe velodrom la Jocurile Olimpice din 2012 a cucerit medalia de bronz împreună cu echipa de pursuit. Așadar, pe șosea francezii așteaptă rezultate bune de la el. Germanul Nico Denz se află la primul sezon cu adevărat important, iar acesta cu siguranță va avea libertate din partea echipei în primul an. În urmă cu două sezoane, a fost un simplu stagiar al lui Ag2R (aflat la echipa pepinieră în pragul maturității). Cariera sa putem spune că începe din 2016. În 2015 Nico a fost medaliat cu bronz la Campionatele Naționale în cursea pe șosea, U23. La 20 de ani se anunță o tânără speranță pentru ciclismul german, un rutier destul de versat și de disciplinat.
LottoNL-Jumbo
Trecem mai departe și vă vom face cunoștiință cu lotul formației olandeze LottoNL-Jumbo, conform paginii oficiale a echipei http://www.teamlottojumbo.com/Cycling/Team
- Enrico BATTAGLIN
- George BENNETT
- Koen BOWMAN
- Victor CAMPENEARTS
- Twan CASTELIJNS
- Robert GESINK
- Dylan GROENEWEGEN
- Moreno HOFLAND
- Martijn KEIZER
- Wilco KELDERMAN
- Steven KRUIJSWIJK
- Steven LAMMERTINK
- Tom LEEZER
- Bert-JAN LINDEMAN
- Paul MARTENS
- Primoz ROGLIC
- Timo ROOSEN
- Bram TANKINK
- Mike TEUNISSEN
- Maarten TJIALLINGII
- Tom VAN ASBROECK
- Jos VAN EMDEN
- Denins VAN WINDEN
- Sep VANMARCKE
- Alexey VERMEULEN
- Robert WAGNER
- Maarten WYNANTS
„Cetățenii" care au sosit la echipă: Steven Lammertink (neo-profesionist), Dennis van Winden (de la Synergy Baku), Twan Castelijns (de la Baby Dump), Victor Campenaerts (de la Topsport Vlaanderen-Baloise), Dylan Groenewegen (de la Roompot-Oranje Peloton), Koen Bouwman (de la SEG Racing), Primož Roglič (de la Adria Mobil), Alexey Vermeulen (neo-profesionist)
Cicliștii care au părăsit echipa: Kevin De Weert, Laurens ten Dam (Giant - Alpecin), Nick van der Lijke (Roompot-Oranje Peloton), Rick Flens (?), Barry Markus (Roompot), Brian Bulgac (De Volharding)
LottoNL-Jumbo a fost o echipă ghinionistă în sezonul trecut, un an marcat de căzături în lanț și de abandonuri, din nefericire pentru olandezi. Sperăm ca în 2016 să o putem vedea cu forțe proaspete și să avem parte de niște evoluții solide din partea acestora, mai ales la proba de contratimp și în cursele puternice care necesită forța unor rutieri precum Wilco Kelderman, Robert Gesink, Moreno Hofland sau Sep Vanmarcke.
În vârstă de 29 de ani, olandezul Robert Gesink va fi o carte importantă de jucat ca întotdeauna pentru marile tururi. În 2015 Gesink a terminat al cincilea Turul Californiei, al optulea Marele Premiu de la Montreal din august, a sosit pe locul nouă în cel mai muntos tur de o săptămână, Turul Elveției. Și că tot veni vorba despre marile tururi, Robert a terminat Turul Franței pe locul șase, un loc excelent pentru el, ținând cont de faptul că rezultatul în sine a fost muncit de olandez, fără un aport însemnat din partea echipei. În 2010 Gesink avea să aibă un rezultat ceva mai bun, fiind chiar în bătaia podiumului pe locul patru. Nu excludem varianta olandezului de a merge și în Turul Spaniei datorită istoricului său favorabil de acolo. Prima lui participare a venit în 2007, perioadă în care concura pentru Rabobank. La acea ediție Robert a sosit pe locul al șaptelea, dar trebuie să recunoaștem faptul că Vuelta de atunci nu era atât de bogată în munți ca cea de acum. Relieful e cu mult mai dur și mai neiertător în zilele noastre, sau organizatorii îl fac să pară așa? Ei bine nu, așa și este fără prea multe dubii, spectacolul nu are cum să lipsească!
La ediția din 2009 adjudecată de Alejandro Valverde, olandezul sosea la Madrid pe șase, performanță care avea să fie repetată în 2012, atunci „El Pistolero" se impunea inteligent în fața publicului său fidel. Un om redutabil în cursele de o săptămână și de asemenea un om bun de echipa este Moreno Hofland. La numai cei 24 de ani ai săi parcă e un nume cunoscut de o viață întreagă în plutonul profesionist, fiecare avem diferite senzații. El interpretează de fapt rolul de sprinter, dar poate intra și în slujba echipei când e cazul într-o etapă dintr-un mare tur în care vântul și ploaia joacă feste, iar datorită gabaritului său acesta îl protejează pe liderul Gesink. Lotto nu are capacitatea dezvoltării unui trenuleț de durată în timpul sprintului, așa cum o face Giant de exemplu. Grupulețul se formează acolo în ultimii 4-5 kilometri, dar nu rămâne compact până unde trebuie, astfel încât Hofland trebuie să se descurce singur, ajutat și de fizicul său impresionant, e adevărat. În 2014 unul dintre rezultatele sale notabile a fost câștigarea etapei secunde din Paris-Nice. În sezonul precedent Hofland a obținut aceeași performanță, însă în Turul Yorkshire.
Un alt eventual candidat pentru participarea într-un într-un mare tur, Giro de pildă, e Wilco Kelderman, cel care dacă privim retrospectiv a terminat pe locul șapte Turul Italiei 2014. Anul 2015 a fost unul redutabil să spunem pentru Wilco în tururile de o săptămână cum ar fi Turul Eneco (locul III), Turul Cataluniei (locul 9), dar și o clasare bună în Turul Walloniei, poziția a zecea. Ne așteptăm să-l vedem în mai multe clasice pe acest băiat, nu interpretează bine un anumit rol, el e un all-rounder de fapt și acesta e farmecul unui astfel de rutier. Versatilitatea sa trebuie să și-o fructifice, altfel e păcat, are 24 de ani iar viitorul sună bine. Nu discutăm faptul că în 2015 Wilco a fost campion național la proba contra-cronometru, performanță pe care o poate reedita și în 2016! Nu putem să-l excludem din ecuație nici pe Steven Krujswijk în ceea ce privește participarea sa pentru marile tururi, Giro sau Le Tour. În 2011 a venit pe locul 8 în Giro, urmând ca în 2015 să vină și mai bine pe un meritat loc șapte, unde a ținut tricoul albastru (al celui mai bun cățărător) timp de două etape. Cea mai bună clasare a sa în „Marea Buclă" a fost la ediția din 2014, unde și-a securizat locul 15. Cel mai probabil îl văd pe Steven în Giro, iar Gesink va fi liderul în Turul Franței.
Vom încheia în forță dragi prieteni cu nimeni altul decât Sep Vanmarcke, omul clasicelor de la această formație. Vanmarcke nu a avut norocul să câștige o mare clasică, el a compensat doar cu clasările bune, o perioadă era chiar acolo în bătaia podiumului. Iată câteva dintre evoluțiile sale din sezonanele precedente:
(2015)
- locul IV - Strade Bianche
- locul V - Oloop Het-Nieuwsblad
- locul V - E3 Harelbecke
- locul VI - Gent-Wevelgem
(2014)
Etapa a III-a - „câștigător"
(2013)
- locul II Paris-Roubaix
- locul V Turul Fiordurilor
- locul I GP Impanis-Van Petegem
- locul I în Marele Premiu Wase Polders
În concluzie ne așteaptă un sezon paliptant de clasice, și ne dorim din tot sufletul ca acest mare talent Sep Vanmarcke să fie acolo la antipozi și să aibă un cuvânt important de spus din partea ciclismului olandez. Nu avem nicio informație concludentă cu privire la batavul Rick Flens. Care o fi fost destinația rutierului în vârstă de 32 de ani, după ce a părăsit formația olandeză? Răspunsul e simplu, nu se știe ce s-a întâmplat cu el, un caz bizar.
Giant - Alpecin
Lista noastră se încheie într-un mod fabulos, într-un stil unic, și anume cu nimeni alta decât Giant-Alpecin, o formație extrem de interesantă și de savuroasă, din toate punctele de vedere. Pentru 2016 gruparea germană va folosi următoarea partitură, în conformitate cu site-ul oficial al echipei, http://teamgiantalpecin.com/team
- Soren Kragh Andersen
- Nikias Arndt
- Bert de Backer
- Warren Barguil
- Roy Curvers
- Laurens Ten Dam
- John Degenkolb
- Tom Dumoulin
- Caleb Fairly
- Johannes Frohlinger
- Simon Geschke
- Lars van Haar
- Chad Haga
- Cheng Ji
- Carter Jones
- Koen de Koert
- Fredrik Ludvigsson
- Tobias Ludvigsson
- Sindre Skjostad Lunke
- Sam Oomen
- Georg Preidler
- Ramon Sinkeldam
- Tom Stamsnijder
- Albert Timmer
- Tom Veelers
- Zico Waeytens
- Max Walscheid
„Cetățenii" care au plecat: Daan Olivier (retras), Luka Mezgec (la Orica-GreenEdge), Lawson Craddock (la Cannondale-Garmin), Marcel Kittel (la Etixx-Quick Step), Thierry Hupond (la Delko Marseille Provence)
Îi avem ca proaspeți veniți pe următorii cicliști: Soren Kragh Andersen (neo-profesionist), Sam Oomen (neo-profesionist), Laurens ten Dam (de la LottoNL-Jumbo), Sindre Skjøstad Lunke (de la Team Joker), Max Walscheid (de la Kuota-Lotto)
După cum bine spuneam, Giant e o formație puternică, solidă într-un câmp atletic bine definit cu obiective importante și cu niște cicliști fenomenali. Acum întrebarea se pune în felul următor: „Pentru cine ai putea construi această formație? Pe mâna cărui cavaler alegi să te duci? John Dekenkolb sau Tom Dumoulin"? Din păcate nu noi suntem cei care decidem, dar dacă ni s-ar oferi o astfel de șansă cu siguranță am merge pe mâna amândurora și i-am trimite în cursele care li s-ar potrivi. Tom Dumoulin a avut parte de un sezon 2015 cu totul special fiind al treilea în Turul Elveției, al patrulea în Turul Down Under din Australia și al șaselea în Vuelta după o bătălie de șapte karate cu al său rival, Fabio Aru (Astana). Italianul avea să câștige în cele din urmă tricoul roșu, dramatic în ultima săptămână. Cu toate astea, Dumoulin va rămâne un erou în mintea noastră, și îi dăm credite în obținerea unui mare tur, numai dacă va continua să păstreze același ritm imperturbabil a la Miguel Indurain, ca în vremurile de glorie. Bun la contratimp și un motor Diesel pe maiestuoasele ascensiuni din Turul Spaniei, olandezul ne-a demonstrat tuturor cu vârf și îndesat de ce e în stare.
La sprint germanul John Degenkolb nu are nici un rival, el e șeful de drept în această echipă după plecarea conaționalului său Marcel Kittel la Etixx-Quick-Step. Sezonul precedent a arătat colosal pentru „Dege", iar aici mă refer cu preponderență la partea incipientă a anului când John a explodat în cele două Monumente: Milano-San Remo și Paris-Roubaix. În „Infernul Nordului" Degenkolb ne-a arătat măiestrie în stilul caracteristic al unui german, la fel ca în cealată cursă din Italia, unde s-a impus în forță la acel sprint, după o zi ploioasă, urâtă unde cicliștii au trebuit să treacă și peste ascensiunea Poggio. Finalul său de sezon a fost unul lipsit de consistență și de încredere, un lucru de neînțeles în comparație cu forma pe care a avut-o la începutul lui 2015 în curse de asemenea anvergură. Asta ne mai sugerează ceva în fond, și anume faptul că nu e bine să începi întotdeauna sezonul într-o super-formă pentru că organismul poate să cedeze pe parcurs, tocmai datorită acelei „explozii musculare" pe moment, când tu de fapt te consideri „Incredibilul Hulk", dar nimeni și nimic nu-ți poate oferi garanția că organismul tău va putea să ducă o asemenea încărcătură energetică până la capăt. E imposibil și inimaginabil. Nu suntem în benzile desenate ale lui Banner (personaj - om de știință) sau ale lui „Brooks", care datorită furiei se transforma în acel uriaș de culoare „verzuie".
Totuși Vuelta avea să-i salveze și partea de final a lui John după ce a ratat o mulțime de șanse la sprint. Ei bine, în etapa 21 cu finiș la Madrid neamțul a câștigat cu emoții ce e drept și a pus capăt oarecum ghinionului său din acel interval al anului. Ar trebui să fim absurzi să spunem că „Dege" nu a avut parte de un sezon mirific. În momentul în care un „individ" îți aduce două curse Monument nu mai ai ce comenta. Dar trebuie un pic mai mare grijă în ceea ce privește partea a doua de sezon. Giant - Alpecin alături de Etixx e singura formație care încearcă din răsputeri să formeze un trenuleț compact pentru a-l duce pe Degenkolb într-o poziție cât mai avantajoasă pe durata sprintului. Să vedem dacă noua echipă Dimension Data cu Mark Cavendish ca vârf de lance va putea să se omogenizeze și să fie un pericol pentru cei doi germani Marcel Kittel și John Degenkolb.
Să nu-l subestimăm și pe tânărul francez de 24 ani, Warren Barguil, un om veritabil de clasament general în marile tururi. Cel mai frumos rezultat al său într-un mare tur a venit în 2014 (Vuelta), o ediție în care a ocupat locul 8. Anul trecut în Turul Franței Barguil a mers excelent până într-un anumit punct, fiind pe locul 9 la general. Din păcate o căzătură incomodă în munți l-a tras un pic în jos pe „cetățeanul" din Hexagon, care a terminat pe un onorabil loc 14. Warren are mari șanse să participe și în 2016, asta dacă nu își va încerca Dumolin norocul acolo în Le Tour. Pe „Dege" trebuie să-l vedem din nou în Paris-Roubaix. Neamțul e nevoit să-și apere trofeul cucerit pe pavate. Și de asemenea ne-am dori cu toții să-l vedem într-unul dintre cele trei mari tururi ca o săgeată străpungătoare pentru Giant. Acum e dificil să ne dăm și noi cu părerea în ce cursă ar putea apărea Degenkolb, dar întind să cred că pentru Giro, poate și pentru Turul Franței. Dar după cum ziceam nu noi decidem!
Într-un final, nemții au avut și un transfer inspirat în această perioadă prin aducerea lui Laurens ten Dam, fostul rutier batav al grupării olandeze LottoNL-Jumbo. Și el poate reprezenta o armă în cursele de o săptămână sau de ce nu în marile tururi? În vârstă de 35 de ani, veteranul batav va avea misiunea să protejeze această echipă. Giant, iată a mai câștigat un plus de experiență și de eficacitate, în același timp. Cele mai bune clasări ale lui Laurens ten Dam în „Marea Buclă" au fost de-a lungul anilor 2013 - locul 13, respectiv 2014 - poziția a noua. În Vuelta spre exemplu a cules un loc opt, deci ar fi o posibilă variantă pentru nemți să-l trimită acolo, dar nu știm ce randament fizic va da în 2016. Au trecut patru ani totuși peste batav! O soluție pentru Giro ar putea fi Simon Geschke, dar sigur pentru câștigarea unei etape. Germanul a ținut tricoul albastru timp de o etapă (Turul Italiei 2015), iar în Turul Franței s-a impus în etapa a 17-a, tot în acea zi fiind ales și cel mai combativ rutier!

Eu, Emanuel Sărmășan mă bucur enorm că am fost gazda dvs. în această seară. și vă rog împreună cu ceilalți colegi ai mei Daniel Samoilă, Eder Akos, Adrian Dumitrescu, Morar Bogdan și Irinel Nicoale să rămâneți alături de blogul și de emisiunea noastră intitulată „Totul despre ciclism", pentru că sezonul de ciclism nici nu a început cu adevărat așa că, nici nu știți cu ce surprize plăcute vă mai servim! Mâine Bogdan vă va aduce la cald în casele dumneavoastră ultimele trei echipe: Trek Factory Racing, Katusha și Etixx-Quick-Step. Se anunță un an lung, dificil și palpitant în șaua bicicletei! Până data viitoare, toate cele bune! Nu uitați, sunteți „binepoftiți" oricând la noi pe blog, cu drag!
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu