Arnhem (orașul de plecare)
Orașul, situat în provincia Gelderland și capitală a provinciei, se află pe ambele maluri ale râurilor Nederrijn, IJssel și Sint-Jansbeek. Trebuie să recunosc că pe ultimul râuleț nici nu l-am găsi pe hartă, atât de mic trebuie că e! Acest oraș a fost disputat de puteri diferite și a suferit din cauza războaielor de-a lungul istoriei sale, cel mai recent, în timpul al doilea război mondial, când trupele aliate și germane s-au confruntat reciproc în timpul operațiunii "Market Garden", în septembrie 1944. Orașul e ciudățel: clădirile sunt greoaie și pătrățoase dar un pod, John Frostbrug și Grote Kerk (Biserica Mare) a Sf. Eusebiu mai rup monotonia clădirilor. Pentru că suntem aproape de Apeldoorn, e clar că suntem tot alături de zona verde și de Hoge Veluwe National Park și, subsecvențial, avem și o minunată grădină zoologică, Grădina Regală Burgers (întemeiată de Johan Burgers, nu are nici o legătură chiftelele pe grătar!) și nu e cea mai mare din Olanda.
Stadsvilla Sonsbeek sau Vila Albă e un alt punct de interes turistic. Pe vremuri în fața vilei se afla o sculptură a artistului francez Alain Sechas, Regele leneș, dar, din păcate, a fost vandalizată într-un week-end, de Rusalii. Interesant e și muzeul în aer liber Nederlands Openluchtmuseum, care reînvie case, ferme, fabrici și mori de vânt vechi din diferite părți ale Olandei.
Nijmegen (orașul de sosire)
Orașul, situat în provincia Gelderland, nu departe de granița cu Germania aflată la doar câțiva kilometri vest de Nijmegen, este considerat a fi cel mai vechi oraș din Țările de Jos. Acesta a fost întemeiat de romani, și a devenit faimos pentru tratatul cu același nume, semnat în 1678, atunci când puterile europene s-au reunit pentru a găsi o soluție la veșnica stare de război care afecta Vechiul Continent. Din păcate, acordul a fost a fost încălcat doar câțiva ar fi ani mai târziu. Orașul în care ajungem în a doua etapă este împărțit în două, partea de nord și cea de sud de râul Waal, așa că avem și aici poduri, diguri și o întinsă zonă verde de jur împrejurul orașului. Vechimea orașului este atestată atât de relicve ale culturii romane (fundația unui amfiteatru), dar și de rămășițe ale fortificațiilor: foișorul din Hunnerpark și Kruittoren (Turnul de pulbere) din Kronenburgerpark. Centrul orașului e plin de clădiri vechi care dau un farmec aparte. Iese în evidență Waaggebouw, clădirea cântarului public, unde toți producătorii și comercianții veneau să cântărească mărfurile
Stamppot, mâncarea tradițională olandeză, se face cu un fel de piure, cu varză murată, cu niște frunze kale crețe, care e tot un fel de varză (boerenkool stamppot), cu frunze de napi, cu andive (andijvie stamppot), cu spanac, morcovi, ceapă și cu niște cârnați afumați, Rookworst.
Cea mai tradițională variantă de stamppots este hutspot, ceea ce se traduce prin "zarzavat", un amestec de cartofi fierți, morcovi și ceapă; este cel mai adesea servită cu o bucată de carne de vită fiartă. Originile celebrului Hutspot se duc până în 1574, atunci când populația din Leiden, leșinată de foame, a sărbătorit victoria asupra invadatorii spanioli în timpul Războiului de optzeci de ani. După cum spune legenda, olandezii au inundat zona în care își avea tabăra armata spaniolă, iar spaniolii, în graba de a părăsi tabăra au lăsat în urmă niște oale cu această tocană ciudată cu zarzavaturi (care atunci conținea pastarnac, mai degrabă decât cartofi).
Localnicii flămânzi au devorat această mâncare și au numit-o hutspot. Acest fel de mâncare consistent a jucat, de asemenea, un rol important în întărirea olandezilor în al doilea război mondial, deoarece principalele sale componente erau cultivate în pământ, nefiind la vederea jefuitorilor naziști. O istorie destul de impresionantă pentru un fel de mâncare destul de simplu.
Ingrediente pentru boerenkool stamppot
500 - 600 grame varză creață (hale) tocată
1 kg cartofi
50 grame / 3 linguri untură sau unt
1 cârnat Rookworst (sau mai mulți cârnați Frankfurter)
2 cepe
100 - 150 grame bacon, tăiat cubulețe sau feliuțe
1 cub concentrat de carne sau 100 gr supă concentrată de carne
piper negru proaspăt macinat, după gust
sare (opțional, untura, slănina și cubul de concentrat conțin de asemenea sare, așa că se gustă mai întâi)
2 linguri de oțet de vin alb
Mod de preparare:
Cartofii se curăță și se taie cuburi. Se pun într-o ală, se adaugă supa concentrată de carne sau cubul de concentrat și apă cât să acopere cartofii. Deasupra se pune varza tocată apoi cârnatul. Se acoperă și se fierbe 20 de minute, până fierb cartofii.
Separat, se prăjește bacon-ul în unt sau untură de porc, se adaugă ceapa tăiată mărunt și se călesc împreună la foc mic, cu capac, timp de 15 minute. Se amestecă ocazional.
Când sunt fierți cartofii, se scoate cârnatul, se scurge zeama, se pune deoparte și se zdrobesc cartofii și varza kale, fără a le transforma în piure. Se adaugă zeama, până la o consistență plăcută ochiului și limbii. Se amestecă și ceapa și bacon-ul. Se pune piper negru, mult, încă puțină untură sau unt și oțet. Se servește fierbinte cu cârnatul deasupra.
Cârnatul rookworst nu este orice fel de cârnat afumat, cum am crede dacă ne luăm după nume. Rookworst de porc se face dintr-o parte de carne de porc macră și două părți de grăsime de porc (de la burtă, spate și falcă), cu sare, foarte puțin zahăr și piper alb. Apoi carnea este introdusă în intestine naturale, iar capetele cârnaților sunt legațe împreună. După uscare timp de douăsprezece ore, aceștia sunt afumați la rece timp de 24 până la 36 de ore.
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu