Ediția centenară a turului Italiei se dorește a fi cel mai
important eveniment ciclist al anului, iar ca să te poți duela cu rivalii francezi, de la egal la egal, într-o oarecare măsură, trebuie să ai măcar o distribuție de excepție și un traseu de 5 stele, iar pentru asta organizatorii au scos de
la naftalină cele mai valoroase cărți, de la Etna, în etapa a patra, la
Blockhaus sau Piancavallo, toate având finalul în cățărare, ori etapa 16 cu
Mortirolo, Stelvio și Giogo Di Santa Maria, ce se va încheia în coborâre, pe
lângă care au impresurat două etape de contratimp individual de 40 și 29 km,
una valonată, iar a doua aproape plată, prin această mutare fiind atrași
sportivi precum Tom Dumoulin, Tejay Van Garderen , Thibaut Pinot ori Ilnur
Zakarin, ce au lăsat deoparte toate șansele în ceea ce privește Turul Franței,
principala lor țintă fiind Giro, în acest sezon.
Principalii oameni ce își vor disputa locul în Hall of
Fame-ul Giro sunt: favoritul gazdelor și
câștigatorul en-titre, Vicenzo Nibali, câștigătorul ultimului mare tur, Nairo
Quintana, câștigătorul moral al Giro de anul trecut, Steven Kruijswijk,
speranța tunicilor negre, Mikel Landa, cu omul de nădejde al lui Froome,
Geraint Thomas, ori oamenii ce vin tare din linia a doua Adam Yates, Bauke
Mollema și Domenico Pozzovivo.
Dacă tot am menționat cuvintele contratimp individual și am
prezentat actorii principali ai acestui tur, cred că un atribut ce poate
cântări decisiv în lupta pentru Maglia Rosa îl constituie abilitățile în lupta
contracronometru, iar aici cred că organizatorii au încercat să îi ofere un
jolly-joker lui Nibali ce are abilități superioare principalilor săi rivali,
Nairo fiind într-o îmbunătățire, dar nefiind un specialist, Kruijswijk, de
asemenea, Landa, Pozzo ori Yates fiind străini de gloria în lupta
contracronometru, pe când specialiștii precum Dumoulin și Tejay nu reprezintă
amenințări serioase pentru Rechinul din Messina în lupta dreaptă ce se va da în
munți.
Din punctul de vedere al echipelor și aici tabloul este unul
pestriț, fiind echipe ce s-au axat mai mult pe sprinteri și puncheuri, altele fiind devotate întru totul
oamenilor de general, dar ce e de remarcat e ca nu există nicio echipă care să
poată pune stăpânire pe pluton, asemeni lui Sky, în ultimele Tururi în care
Froome a fost în șa. Tunicile se remarcă și de această dată cu o echipă solidă,
capabilă să impună un ritm draconic, dar mi-e teamă că cei doi lideri ai lor nu
vor putea să culeagă roadele de pe munca colegilor, Landa fiind destul de slab
la contratimp, iar Geraint, om solid, cu abilități bune de contratimpist, nu
cred că va putea răspunde accelerărilor lui Nairo, Vicenzo, Yates ori Pozzo,
fapt ce îi poate fi fatal în momentul în care se va trece linia de sosire la
Milano.
Dacă tot și-a riscat sezonul participând în Giro, sub
pretextul ca va face dubla Giro-TdF, Nairo, ce va deveni probabil doar un
locotenent docil în Franța pentru eternul Alejandro, ce va ținti maximum un
podium acolo, ar trebui să joace în acest Giro pe cea mai importantă carte a
sa, atacul. Iar traseul o permite din plin, prima etapă montană, Etna, pare a
fi o cățărare pe gustul columbianului, fiind destul de abruptă și lungă, încât
lansat de Andrey Amador să bage frica în oasele tuturor rivalilor, dar mai ales
să înlăture din start pericolele de tip Tejay, Dumoulin ori Thomas, ce ar
trebui să aibă de suferit la accelerările liderului de la Movistar.
În rest, pe toți ceilalți oameni enumerați anterior îi văd
mai mult defensivi, capabili doar să mențină un ritm constant sau să atace doar
pe ultimii kilometri ai etapelor în cățărare, excepții făcând Pozzo, sau Yates,
ce fiind conștienți de slabele șanse pe care le pot avea la contratimp, ar
trebui sa atace pe orice urcare posibilă și imposibilă, în încercarea de a
ciuguli câteva secunde principalilor favoriți.
Sursa foto: cyclingnews,skysports, roadcyclinguk
Sursa foto: cyclingnews,skysports, roadcyclinguk
SHARE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu